Cu ajutorul unei prietene bune, ieri mi-a făcut mama o rochiţă dintr-un material roşu. Mi-a pus şi două brăţări ca să fiu oiţă trendy şi mi-a prins urechile cu două elastice de păr 🙂
Sperăm să vă placă 😀 O să ne facem un dulap întreg în curând!
Mă întreabă ieri Jeni. Iar eu spun aşa: iarbă? Nu! Boabe? Nu:)) Când colo ei sunt un pic mai greţoşi:
„Although traditionally classified in the now abandoned order Insectivora, hedgehogs are not exclusively insectivores but are almost omnivorous. Hedgehogs feed on insects, snails, frogs and toads, snakes, bird eggs, carrion, mushrooms, grass roots, berries, melons, and watermelons. Berries constitute a major part of an Afghan hedgehog’s diet in early spring after hibernation. The hedgehog is occasionally spotted after a rainstorm foraging for earthworms. Although forest hedgehogs, most well known to Europeans, are indeed mainly insectivores, this is not necessarily true for other species.”
Iex!
Cică sunt animale sperioase ( aşa cum sunt şi porcuşorii de Guineea). Şi:
• ţepii se curăţă cu o perie de dinţi – hehe..
• din când în când trebuie să le tai unghiile:D
• culcuşul pentru pisică nu este bun pentru arici ( ha! Asta a fost cu direcţie);
• au auzul foarte bine dezvoltat;
• când se sperie îşi ridică ţepii;
• au nevoie de o baie din când în când;
• exerciţii şi joacă căci altfel se plictisesc;
• cică mănâncă şi boabe :))
Cu emoţii. Aşa s-a dus oiţa să se intâlnească cu ceilalţi bloggeri din Timişoara. Nu am ştiut dacă este bine ce fac, nu am ştiut nici măcar cu cine o să mă întâlnesc( eu aveam impresia ca vor fi acolo numai fete..şi nu a fost aşa, ha!)
Locul ales este unul dintre preferatele mele. Şi chiar dacă la început am simţit că oamenii sunt reci( asta era doar în mintea mea bolnavă), după cinci minute mi-am dat seama că nu este deloc aşa! Oiţa a cunoscut pe rând nişte oameni deosebiţi. A ascultat cu interes poveştile celor din jur, a fost curioasă, atentă şi îndăgită de toată lumea- sper :))
Mie mi-a fost aşa de drag să vad atâţia oameni frumoşi strânşi laolaltă! Oameni care fac ce fac din pasiune, iar asta se simte cumva, empatic, fără ca cineva să spună în cuvinte. Oameni care au fost la şcoală cu mine, sau la alte şcoli, oameni care ştiu să împartă, oameni… Unii dintre ei vorbesc mult. Foarte mult. Dar bine. Nu m-am plictisit. Nu am auzit aberaţii. Nu m-a enervat nimeni cu nimic ( asta deja le întrece pe toate).
Ne-am întors bucuroase acasă. Că mai există şi alţii la fel ca noi. Că nu suntem nebune aşa cum ne spune lumea..
Cele mai multe vise ale mele sunt cu avioane. Visez că stau şi mă uit pe cer şi dintr-o dată apare gheonoaia despre care eu ştiu cumva în avans că o să pice.
Cred ca am visat asa de sute de ori şi de fiecare dată la fel. Şi mereu dupa ce pică se trezesc oameni de acolo şi încep să plece ca şi când nimic nu s-ar fi intâmplat..
Iată ce am găsit că înseamnă:
„Number three has in dreams symbolic meaning of man’s sexual organ. All dream ideas which consist of three parts can mean the man’s sexual organ. Phallus is symbolically substituted with all things that are similar to it by their form, namely long things that jut out: mountains, rocks, sticks, umbrellas, poles, trees… Then objects for which the penetration in the body and harming is characteristic – weapons: knifes, daggers, lances, sabres, swords… and fire arms: guns, rifles, revolvers, cannons… Obviously, the phallus is also substituted with objects from which water runs: pipes, watering-pots, fountains… and with objects that can be lengthened: hanging lights, extensible pens, aerials… Balloons, airplanes, helicopters, rockets, etc. are symbols of erection. Less evident male sexual symbols are reptiles and fish, especially a symbol of snake. A hat and a coat as well as various machines and appliances have the same meaning” după interpretarea lui Freud :))Ca să nu mai spun că visez şi trenuri des şi mă gândesc că înseamnă tot aia..
Cel mai frumos vis al meu mă transforma în regină la castel, sau printesă…whatever:)
Aveam slugi şi am râs toată noptea în somn…ăsta este unul dintre visele mele, să am o slugă 😀 Mi se mai întâmplă să visez că mă împiedic, asta de obicei durează cam câteva secunde, căci ma trezesc..
O parere a unui nene care nu stiu ce are pe cap, despre caderile din vis –>
pic from:http://browse.deviantart.com/?q=airplane&order=9&offset=48#/d25sez
Că tot m-au testat azi colegele mele de la servici, m-am gândit să postez şi pe blog, ca să rămană undeva scris. Ideea era aşa: cum se continuă cântecelul „Înfloresc grădinile…ceru-i ca oglinda?
..prin livezi albinele, şi-au pornit colinda. Joacă fete şi băieţi hora-n bătătură, Ah ce n-aş da zece vieţi să te cânt natură.”
Şi în continuare ce mi-am mai adus eu aminte:
Anacademsi severa o ma deo deo deo Cichii deo deo da ( precis nu aşa se scrie)
Pe o bară…se c… o cioară, cra cra cra, fix in gura ta!
Uan Ciu Fri ( aşa pronunţam eu), Pamela vrea copii şi Boby nu o lasă, ca este prea frumoasă.
Una mia suta lei, ia te rog pe cine vrei, din gramada cu purcei, a lu Moş Andrei, dacă nu ma iei pe mine eşti un prost şi-mi pare bine, măi baiete măi, din gramada cu purcei a lu Moş Andrei.
Echete pechete ţucoto mi, abor fabor duşmanii. Elţ peşţ pilampuf. Craus ( de asta cică nu a auzit nimeni, cine ştie ce o însemna)..:O
Dacă vesel se trăieşte fă aşa..dacă vesel se trăieşte bate-aşa, dacă vesel se trăieşte, unul aluia-i zâmbeşte, daca vesel se trăieşte fă aşa”
Africa-i o ţară, plină de mistere, unde există tigrii şi pantere, tigrii şi pantere, lei şi leoparzi, şarpele Boa şi mulţi elefanţi..
Geta poşeta, roata bicicleta ( asta nu prea are logică) 😀
Vine vine primăvara, se aşterne-n toată ţara, floricele pe câmpii, hai sa le-adunăm copii!
Ceata lui piţigoi, trece mândra prin zăvoi.Toţi luptători de soi, dai intr-unul ţipă doi.
Auăleu ce tărăboi, dai intr-unul ţipă doi,aualeu ce taraboi,Dai intr-unul ţipă doi.
La popa la poartă, şade-o maţă moartă, cine râde şi zâmbeşte, o mănâncă coaptă!
În grădina cu alune, aveau casa doi pitici, vine pupăza şi spune „ vreau să stau şi eu aici, pu pu pu, pu pu pu, vreau să stau şi eu aici”
Un elefant, se legăna, pe o pânză de paianjen şi fiindcă ea, nu se rupea, a mai chemat un elefant!
Dacă mai stiţi şi altele…just share it ..:)
Prolog
Astă seară îmi sună telefonul şi cineva zice aşa:
„felicitări pentru a mică!”
Eu, mirată, stau şi mă prefac că nu am auzit bine..
Apoi îmi dau seama. Astăzi am avut bucuria de a-mi vedea publicată într-o revistă de specialitate o lucrare pe care am scris-o acum ceva timp. Este proză scurtă şi se numeşte „Mă aşteaptă portarul”. Şi cum eu ma joc cu personajele mele şi de obicei este vorba despre mine, lucrările sunt scrise la persoana întâi. Astfel încât, nu stiu dacă ar trebui să mă mai mire că lumea sună să intrebe de bebelus.
Intriga : Mihaela, 25 de ani, femeie însărcinată.
Da, am postat în femeie gravidă şi lumea m-a crezut. Asta mi s-a părut funny.
Am fost fericită azi pentru cineva si nu oricine, fiind vorba de persoane specializate in acest domeniu, a apreciat munca mea. Am tresărit când mi-am văut numele acolo. M-am mândrit cu mine!
Pe de altă parte, cred ca am o problemă cu feedback-ul. Ori oamenii cu înclinaţii artistice au. Îmi place sa fiu lăudată. Îmi place să ma felicite lumea şi să mă încurajeze. Sau când oamenii se arată curioşi de ce se întâmplă mai departe.
Cum de altfel, îmi place să ma joc cu personajele, să le pun în situaţii în care eu de obicei nu ajung în viaţa reală, fiind astfel ca o a doua şansă a mea, paralelă.
„Scheletul” creaţiilor mele este propria mia viaţă şi modul în care eu o percep.
Iar lucrarea de ansamblu este o sincronizare a scheletului cu imaginaţia mea.
Puteţi citi cu drag aici prima mea lucrare publicată.
Dar numai cu drag..
Cred ca o prostie de film mai mare nu am vazut niciodata. Deci: primele 7 minute skip , ca m-au plictisit din start. Kirsten Dunst mi-a fost putin antipatica dintotdeauna. Dar am zis..hai sa trecem peste. Regie proasta, personaje proaste. Poveste proasta. Aia ba se casatoreste, ba nu se casatoreste. Stiam eu ceva legat de faptul ca in film vine “sfarsitu’ lumii”. Si practic de aia m-am si uitat. Ca sa vad cand vine! Personajele sunt centrate in jurul unei nunti, care la un moment dat se termina si tot nu se intampla nimic!
Nici nu are rost sa intru in detalii..si nici poza nu ii pune oita:)) atat de prost a fost. Cel putin pana in minutul 90, cat m-am uitat eu. Ca dupa aia m-am culcat linistita.Vad ca are 7.7 pe Imdb, nu stiu din ce motiv.
Ieri pe la unspe’ jumate mergeam linistita cu masina. Ploua torential. Geamu’ din fata aburit. Nu mai vedeam mare lucru. La iesirea din oras pe Calea Torontalului stiam ca drumul este in constructie de 100 de ani de zile. Si cum nu vedeam absolut nimic pe geam, ma gandesc sa merg pe mijloc, ca este mai safe, daca bordura oricum nu o vad!
Si merg eu incet si la un moment dat vad in fata vo’ trei masini avariate + doua bucati de nenea politisti, care incep sa faca semne disperate. De la dreapta la stanga, cu ambele maini in aer, fara vreo logica anume. Initial am crezut ca este un accident in fata, apoi mi-am adus aminte ca nu stiu unde sunt actele ( v-am mai spus ca sunt imprastiata) si dupa aia ma gandesc eu sa trag stanga de volan si reusesc cu brio sa ma urc pe o “insula” aflata in mijlocul drumului, nesemnalizata, bineinteles.
Cobor nervoasa, ma uit la masina, vine domnu’ politist si incepe sa tipe ca eu de ce nu am vazut insula aia, ca alte patru masini au intrat in ea in decurs de jumatate de ora..?!?!?!Eu devin isterica, ii spun ca nu e semnalizata, DELOC si ca el mi-a facut prea multe semne ca sa inteleg ce vrea.
Apoi in scena urmatoare apare o tanti dubioasa cu un aparat foto in mana si zice sa o lasam sa faca poze la masina, ca ea merge la Bruxelles, a patit acelasi lucru si sa arate ea acolo cum sunt drumurile aici ( de parca cuiva i-ar pasa). Si se plimba biata doamna in toata splendoarea pe mijlocul drumului, pe care, by the way circulau si alte masini cu viteza destul de mare.
Cum stateam eu in ploaia aia torentiala, plina de noroi, cu masina cocotata, doamna pe mijlocu’ drumului, politistii in fata celorlalte masini, apare din senin de dupa colt, minunea: “Ingerii galbeni”….
Si apoi, intr-un moment de iluminare extrema, apare un politist care ma intreaba:
“- Nu luati masina de aici?
– Ba da, o sa o iau. Ma gandesc cum!!
– Pai?? Nu stiti sa o scoateti?”
Dovada de sapte clase si alea cu chiul. Ma enervez iar. Imi aduc aminte de acte. Urc la volan. Ei ma imping. Tragem masina pe dreapta undeva. PENIBIL. Pun avariile. Ma gandesc sa fac o plangere, ma mai gandesc ca traim intr-o tara de r…… ma uit de politisti ca sa vedem ce si cum ..si ghici ce?? S-au urcat in masina si au plecat. Da. Scurt. Fara vreo intrebare. Vrei domnisoara sa faci o plangere? Vrei sa te duci acasa? Masina este in regula?
Si de aici apare nebunia. Ca nu am ce sa le fac. Ca nu ei sunt de vina, ci aia de la drumuri si poduri ( nu ma mai chinui cu ghilimelele), ca bine ca nu am patit nimic si mergeam cu viteza redusa, Carabusu’ meu saracu’…cum l-am lovit, iar apoi un soi de impacare ca oricum nu am ce sa fac..
“Stimabililor”…nu mai am cuvinte….
Eu nu prea! Chit ca este vorba despre un joc de Monopoly, sau de Remy, Catan, Poker sau de un concurs. Dintr-o data ma schimb la fata si nu mai vorbesc cu nimeni. Nu ma maimutaresc si nu caut vina altora cum ca au castigat pe nedrept. Ci ma supar pe mine, ca nu am putut mai mult, ca nu m-am jucat mai bine, ca nu am fost atenta, ca si cand ar trebui sa castig by default. Cand eram mica plecam. Lasam jucatorii la masa si ma duceam intr-ale mele. Acum nu mai plec, ci schimb subiectul. Se termina jocul si eu vreau la televizor, sau un pahar de suc, sau sa merg acasa, ca mi-e somn.
Nici oameni nu stiu sa pierd. Si cum seaman cu mama mea, care este o fantezista convinsa si o amatoare a povestilor de regret lacrimogene, ma comport ca atare. Ma atasez repede, ma implic si, cand cineva pleaca, imi aduc aminte toate maruntisurile de pe lume si incep sa ma miorlai.
In schimb sunt campioana la pierdut lucruri. Am pierdut pe rand: buletin, pasaport, buletin2, ochelari, badge-ul de la lucru – de doua ori, bani, certificat de nastere, portofel, carti, cd-uri, haine, parfum, sute de caciuli si manusi, trei telefoane, multe perechi de sosete, chei – de la casa, de la masina, bicicleta, pantofi, ceas ..etc., etc . Lista este probabil mai lunga. Ma opresc aici..
Update: brichete
Blog de oita fantastica 